Bucureştiul a rămas codaşul României şi al Europei la restaurarea culoarelor pietonale, spaţiile respective fiind în prezent toalete publice sau locuri în care se aruncă gunoaie. Pasajul Vulturul Negru din Oradea este un exemplu în amenajarea urbanistică şi va fi reabiliat anul viitor cu bani europeni.

CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE!

Grămezi de gunoaie şi miros insuportabil este prima imagine a trei dintre cele mai degradate pasaje pietonale din Bucureşti, monumente naţionale.

Unele dintre acestea nu au fost renovate niciodată, clădirile din jur fiind aproape de prăbuşire. Greu de găsit din cauza panourilor publicitare care sunt agăţate la intrare, dar şi a grămezilor de gunoi care domnesc aici, Pasajul Englez se află în centrul Capitalei.

Prins în lista patrimoniului naţional, culoarul a fost construit în 1885, în faţa fostului sediu al Teatrului Naţional, în prezent hotelul Novotel, după moda celor din capitalele Europei.

Carol al II-lea se plimba prin Pasajul Englez

Bucureştenii au rămas cu Pasajul Englez când a fost ridicat hotelul English, de unde şi denumirea culoarului.

Între cele două războaie, camerele hotelului au fost transformate în bordel, iar geamurile balcoanelor de la etaj erau potrivite pentru ca femeile de moravuri uşoare să fie văzute de clientelă.

Unul dintre valeţii hotelului a fost scriitorul Panait Istrati, iar regele Carol al II-lea s-a numărat printre clienţii fideli ai bordelului. Astăzi, locul căutat odinioară de regi, mai păstrează doar schele metalice, ruginite şi periculoase, decorul fiind ideal pentru filme de groază. Schelele au devenit sârmă de întins rufe, iar pereţii, planşe de desen pentru copii.

În aceeaşi situaţie se află pasajele Villacrosse şi Macca, construite în 1891 ca o potcoavă în jurul fostului hotel Pesht.

În prezent, aleile acoperite au devenit cunoscute pentru