Am votat pentru alegerile prezidenţiale, nu şi pentru referendum. Aşa că pot înţelege diferenţa de 3,36 puncte procentuale dintre cele două cifre de prezenţă la vot: 53,52% vs. 50,16%, potrivit datelor finale anunţate de BEC.

Dacă transformăm din puncte procentuale în procente, adică dacă raportăm diferenţa la numărul celor care s-au prezentat efectiv la vot, 6,28% dintre cei care au votat pentru preşedinte n-au votat şi pentru referendum. Aceasta este o cifră netă, dar în cazul în care a existat şi sitaţia inversă – vot doar pentru referendum – înseamnă că cifra brută este chiar mai mare.

Însă luate judeţ cu judeţ, cifrele devin hilare. În Teleorman, unul din campionii conştiinţei civice – cu 63% prezenţă – diferenţa ajunge aproape de 9 puncte procentuale. Ceea ce înseamnă că unu din şapte a votat la prezidenţiale dar nu şi la referendum. La capătul opus al clasamentului stă Suceava, cu numai 1,55 puncte procentuale diferenţă şi cu menţiunea că e mult mai greu să tragi aşa o medie în jos decât în sus. Pentru că nu îşi permite nimeni să plimbe un autocar cu oameni care să refuze buletinul pentru preşedinte.

Ce au în comun judeţele aflate la extreme? Localităţi preponderent rurale, sărăcie şi baroni. Ce le deosebeşte? Culoarea baronilor. Evident, baronii de culoare roşie aveau interesul ca referendumul să fie invalidat prin absenţă, aşa că autocarele au refuzat buletinele colorate. Dimpotrivă, baronii de culoare portocalie a trebuit să ajute nu doar la scorul pentru prezidenţiale ci şi la rata de participare pentru referendum.

Această hartă nu îşi propune să reprezinte o demonstraţie ci doar un instrument de lucru. Cine va dori să investigheze temeinic şi eficient fraudele electorale ar trebui să meargă mai întâi în judeţele şi secţiile unde s-au înregistrat diferenţe foarte mari sau foarte mici între cele două rate de participare.