Cu o sumă infimă de bani, Uniunea Europeană ar fi putut să se asigure că tezaurul arhitectural al României este protejat. Nu a făcut-o. Deutsche Welle a publicat duminică un articol în care deplânge modernizarea satelor din România.
"La sfărşitul anilor 80, ziarele britanice erau pline de poveşti privind intenţia dictatorului român Nicolae Ceauşescu de a distruge satele istorice. A urmat un protest internaţional faţă de acest act de vandalism arhitectural. La finele anului 1989, revoluţia română a pus capăt brusc acestei situaţii.
Două săptămâni mai târziu, am călătorit în Europa de est şi am traversat România, unde mă aşteptam să văd un peisaj cu aşezări demolate. În schimb am găsit sate mai frumoase şi mai autentice decât am văzut în toată Europa răsăriteană. Atunci am aflat că planul lui Ceauşescu nu fusese niciodată pus în aplicare.
Nu doar că satele erau frumoase, dar erau pline de oameni şi toţi munceau. Câmpul de lângă sate era cultivat, erau păduri dese şi nu vedeai semne publicitare sau neoane fluorescente.
Acum cooperativele comuniste s-au închis şi ca să muncească, ţăranii sunt forţaţi să plece în străinătate, adesea păcăliţi de promisiuni false şi ajungând să cerşească sau să lucreze în lumea prostituţiei. Pădurile sunt ciopărţite mai repede decât oricând - este cu 20% mai puţin teren forestier în România faţă de 1989, iar peisajul arhaic de altădată al satelor este acum împodobit cu plastic, publicitate şi neoane care promovează produsele din Vest.
Modernitatea a fost introdusă fără nici cea mai mică analiză a consecinţelor.
În august am văzut în satul meu cum maşini monstruoase, finanţate de Uniunea Europeană, au pătruns pe pajiştile pline cu fân. Un singur om manevra fiecare maşină şi munca a 20 de oameni era realizată într-o clipită. Agricultura la scară mică, pe care ţăranii îşi bazau existenţa, a fost adusă cel ma
