Cum mai erau decenii bune pana cand peste Romania sa vina, dupa Revolutia din 1989, si "revolutia IT", iar posta electronica era doar la stadiul de concept, Securitatea monitoriza atent, pe langa convorbirile telefonice, si cutiile de scrisori. Avea departamente speciale in fiecare judet, inclusiv in Timis, care se ocupau exclusiv cu lectura de scrisori, adaugarea si scurtarea unor misive, mai ales atunci cand expeditorii sau destinatarii erau fie "potentiali dusmani ai regimului", fie cetateni cu rude in strainatate, suspecti din start de complot si uneltire impotriva oranduirii. Un sistem ireprosabil

Asa cum reiese din stenogramele "Proceselor Revolutiei", pastrate la Memorialul Revolutiei din Timisoara, si in Timis Securitatea avea un serviciu specializat pe "deschiderea, citirea si exploatarea continutului scrisorilor". Detasati temporar sau permanent pe langa principalele oficii postale, securistii filtrau cea mai mare parte a corespondentei, deshizand-o obligatoriu pe cea destinata unor persoane din strainatate si aleatoriu pe cea interjudeteana.

Secretul corespondentei era o poveste frumoasa pentru specialistii Serviciului "S", care frecventau periodic cursuri de "tehnici de deschidere a corespondentei" (fara a lasa urme), dar si de copiere sau imitare a scrisului in scop diversionist, unele scrisori fiind adaugite sau scurtate, in functie de interesul lucratorului operativ.

Erau monitorizate orice fel de lamentari sau nemultumiri cu privire la regim, iar o simpla scrisoare in care un roman i se plangea unui prieten din strainatate ca ii e dor de gustul unei portocale sau de un pachet de BT se putea transforma in "dovada de activitati dusmanoase impotriva oranduirii". "Asa fac si americanii"

Conform stenogramelor procesului Revolutiei, tinut la Casa Tineretului in martie 1990, cei carora li se aplicau dispozitiile de monitorizare a core