Cu o participare de 50,91%, referendumul pentru trecerea la parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari este o premieră în istoria postdecembristă, în măsura în care s-a reuşit validarea sa prin prezenţa la vot a jumătate plus unu dintre alegători, în cazul unei consultări convocate de preşedinte pe teme de interes naţional. Sursa: Reuters
Cu toate acestea, transpunerea în practică a temelor asupra cărora românii au fost consultaţi rămâne la latitudinea parlamentarilor, după ce Curtea Constituţională va con firma rezultatele.
Potrivit datelor parţiale ale BEC, 77,78% dintre români s-au exprimat în favoarea trecerii la un parlament unicameral, în vreme ce 22,22% nu au împărtăşit această variantă.
În privinţa reducerii numărului de parlamentari, 88,84% dintre cei care au participat la vot au fost de acord cu aceasta, iar 11,16% s-au exprimat împotrivă.
Procedură parlamentară
Procentul de 77,78% în favoarea unicameralului nu garantează însă că acest lucru se va şi întâmpla sau, cel puţin, nu imediat. Rezultatul referendumului este consultativ, parlamentarii nefiind obligaţi să se conformeze acestuia. De asemenea, având în vedere că o asemenea măsură presupune revizuirea Constituţiei, lucrurile se pot întinde în timp.
Procedura de revizuire poate fi declanşată de preşedinte la propunerea guvernului sau de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor şi deputaţilor.
Dacă acest lucru se va întâmpla, la nivel parlamentar va fi constituită o comisie care va elabora un proiect de revizuire. Acesta trebuie să întrunească acordul a două treimi dintre parlamentari pentru a fi adoptat. Abia după aceste etape, propunerea trebuie supusă validării populare prin referendum.
După 1989, românii au fost consultaţi în două rânduri pentru revizuirea Constituţiei, în
