Economia României şi-a încetinit declinul în cel de-al treilea trimestru al anului, atât datorită reluării comenzilor de la partenerii externi către industria noastră, cât şi, probabil, din cauza unei performanţe bune în agricultură.

Statistica oficială arată că produsul intern brut (PIB) s-a comprimat în trimestrul al treilea cu numai 0,7% faţă de cel anterior, ceea ce i-a făcut pe analişti să revizuiască favorabil prognoza pentru finalul de an.

Analiştii cred acum într-o scădere a economiei în acest an situată undeva în intervalul 6,5%-7%, ceea ce este o variantă mai optimistă faţă de estimarea de prăbuşire cu 8,5% a PIB, luată în calcul de FMI.

Partea bună a acestei frânări a alunecării în jos a economiei este redimensionarea deficitului bugetar. Calculat ca procent faţă de PIB, deficitul va fi evident mai confortabil, dacă PIB este mai mare. Chestiunea deficitului fiscal, oricât de abstractă pare, ne influenţează viaţa şi afacerile prin multe canale. Unul dintre ele este, indirect, cel al monedei naţionale, care capată un plus de credibilitate într-o ţară care risipeşte mai puţin. Nu în ultimul rând, un deficit fiscal mai subţire poate păstra multe locuri de muncă în mediul public şi poate evita majorarea unor biruri. În definitiv, creşterea taxelor şi impozitelor este un răspuns al oricărei administraţii la nevoia de bani pe care nu şi-o mai satisface prin încasările curente.

Deocamdată, singurul motor evident al economiei pare producţia industrială, care şi-a încetinit gradual scăderea până la un nivel de -4% în septembrie, după ce a debutat, în ianuarie, cu o prăbuşire de -18%. Analiştii atribuie revirimentul, vizibil, unor comenzi mai mari primite de la partenerii externi. Însă nu este exclusă nici o susţinere a cererii interne, datorată unei reorientări a consumului către produsele româneşti, deoarece importurile s-au redus dramatic.