In UE, criza economica pare sa fi sufocat principiile liberei concurente. Dupa ce GM a refuzat planul de restructurare prin care Berlinul oferea 4,5 miliarde pentru a proteja joburile Opel din Germania, tarile care denuntau ca incorect ajutorul german se inghesuie acum sa ofere bani pentru a proteja slujbele de pe teritoriile lor.
Comisia Europeana a gazduit ieri, la Bruxelles, o reuniune speciala cu privire la viitorul Opel-Vauxhall (Vauxhall este numele marcii germane pe piata britanica) in care reprezentantii GM si ministrii Economiei din statele UE au incercat sa gaseasca o solutie amiabila pentru restructurarea producatorului auto. Aflat in dificultate din cauza crizei economice, dar si a situatiei dificile in care se afla GM, Opel si restructurarea sa de care depind zeci de mii de locuri de munca din Germania, Belgia, Marea Britanie, Spania, Polonia, Ungaria si Austria au devenit un test cu privire la supravietuirea principiului liberei concurente pe piata pe timp de criza.
Pana la inceputul lunii noiembrie, cel aflat pe banca acuzatilor sub suspiciunea de protectionism national era Berlinul. Dornic sa salveze cele 25.000 locuri de munca pe care Opel le asigura in Germania, guvernul de la Berlin a ales sa rezolve singur situatia Opel, mediind preluarea sa de catre un joint-venture format din compania canadiana Magna si banca ruseasca de stat Sberbank. Cabinetul lui Merkel a promis Magna si Sberbank un ajutor in valoare de 4,5 miliarde euro, in schimbul caruia noii proprietari se angajau sa nu concedieze in Germania. Aproape imediat, celelalte state in care exista uzine Opel, cu alti 25.000 de angajati, au denuntat ajutorul de stat german.
GM a decis insa la inceputul lunii noiembrie sa nu mai vanda, fapt ce a dus la o inversare subita a rolurilor. Belgia, Marea Britanie, Spania si Polonia promit ajutoare in valoare de peste 1,5
