Voi lega Marea Britanie de continent în ciuda tendinţei sale naturale de a se izola. Cum? Voi săpa un tunel.

Dacă aveaţi impresia că doar tabloidele britanice fac glume pe seama oricărui european cu nume ciudat, ei bine, v-aţi înşelat.

Chiar şi „Newsnight", programul politic de la BBC, a avut glume juvenile despre identitatea noului preşedinte al Consiliului European, Herman Von Rompuy. Rumpy-pumpy!

Rumplestiltskin! În studio era evident o stare de ilaritate generală. Corespondentul politic al BBC avea aceleaşi viziuni ca şi presa britanică, şi anume că domnul Van Rompuy este o „non-entitate". Când până şi BBC-ul, pe care eu l-am considerat mereu ca făcând parte din consensul metropolitan de centru-stânga european, se comportă în asemenea manieră, atunci este evident cât de diferită este această ţară faţă de continent.

„Continentul" este termenul cu care noi descriem Europa continentală, cu înţelegerea explicită că noi nu facem parte din el. Cred că niciodată britanicii nu vor fi, ca oameni, europeni viscerali, în primul rând deoarece suntem despărţiţi de restul de foarte multă apă.

Este ceva atât de evident încât acest lucru nici măcar nu se mai menţionează în discuţiile despre „identitatea europeană" a Marii Britanii (sau lipsa ei); totuşi, sentimentul acestei separări fizice este adânc înrădăcinat în conştiinţa noastră: până la urmă, de fiecare dată când un copil priveşte harta Europei, i se aminteşte acest lucru.

Au fost mulţi care credeau că acest simţ al separării va fi distrus de construirea tunelului pe sub Marea Mânecii, iar de acest lucru era conştient şi fostul preşedinte francez François Mitterand. „Eu voi avea ultimul cuvânt. Eu voi «distruge» insula. Îmi voi lua revanşa. Voi lega Marea Britanie de continent în ciuda tendinţei sale naturale de a se izola. Cum? Voi săpa un tunel. Voi reuşi acolo unde Napoleon al II