» Guvernul a pregatit prea putine sectii de vot speciale in orasele unde numarul locuitorilor flotanti sau aflati in tranzit este mare.
» Cele 34 de sectii speciale ale Capitalei ar fi trebuit sa acopere, teoretic, un flux impresionant de 100.000 de persoane. Adica 3.000 de oameni pe sectie si 210 votanti pe ora. In realitate, aceste sectii nu ar fi reusit sa deserveasca nici macar numarul oficial de flotanti din Capitala, care este ridicol de mic fata de numarul real de locuitori fara acte de Bucuresti.
Fenomenul imbulzelii la vot, la sectiile speciale, a fost asociat de mai multe televiziuni si partide cu frauda electorala "masiva". In realitate, in orasele mari precum Bucuresti sau Cluj, multi dintre asa-zisii infractori electorali erau pur si simplu oameni care domiciliau in localitatile respective fara acte de resedinta si care aveau voie sa voteze doar in aceste sectii. Imbulzeala a fost provocata practic de autoritatile care au organizat mult prea putine astfel de sectii, raportat la numarul cetatenilor care ar fi avut nevoie de ele. In Capitala acest deficit a fost de 75%, adica ar fi fost nevoie de patru ori mai multe sectii speciale: Guvernul, prin Ministerul de Interne, a asigurat doar un sfert din sectiile speciale de vot de care ar fi fost teoretic nevoie. Efectul din duminica alegerilor: zeci de mii de oameni s-au umplut de nervi ca nu au apucat sa voteze, stand inghesuiti ca sardelele la cozi de tip ceausist. La subdimensionarea sectiilor speciale s-au adaugat si cazurile de turism electoral.
In Capitala, Prefectura Bucuresti a estimat, bazandu-se pe experienta de la alegerile din 2004, ca este nevoie de ti-parirea a 100.000 de buletine de vot speciale, destinate pentru tot atatea persoane nerezidente (studenti, fara buletine schimbate la noile adrese, cu vize de flotant sau oameni aflati in tranzit). Desi este o
