S-a stabilit la poalele Pietricicăi anul trecut. Este un anticar respectat şi „părintele“ a mii de piese originale, care au prins din nou viaţă în mâinile ei. Italianca a venit în Piatra Neamţ acum un an şi două luni, dar este decisă că va fi ultima oprire în cariera sa de anticar profesionist.
S-a îndrăgostit de oraşul de la poalele Pietricicăi, după ce acum 18 ani a fost în vizită la nişte prieteni români.
O viaţă plină de istorie
Laura a început să colecţioneze şi să restaureze obiecte de artă încă din adolescenţă. „Erau vremuri grele din punct de vedere financiar şi pentru a face cursurile de restaurator confecţionam suveniruri şi mici tablouri. Le vindeam ca să îmi pot plăti studiile“, îşi aminteşte zâmbind italianca.
Tot această meserie a făcut ca Laura să-şi cunoască viitoarea familie în mijlocul pieselor de artă. „Când am aflat că soţul meu avea aceeaşi pasiune şi că purta tradiţia de anticar încă de la bunicii săi, pentru mine a fost o bucurie imensă. Atunci mi-am dat seama că suntem făcuţi unul pentru altul“, povesteşte Laura.
La 18 ani, italianca a început cariera de anticar printre piesele din metale preţioase: „Lecţiile pe care le luam erau canalizate pe recondiţionarea obiectelor din aur. În timp, m-am specializat şi pe argint, mobilier din lemn şi piese de porţelan“.
Primul client, prima dezamăgire
În cei 30 de ani de muncă, prin mâinile Laurei au trecut mii de piese vechi de sute de ani. „Fiecare obiect reprezintă pentru mine o bucată din istorie. De fiecare dată când ating o piesă de mobilier îmi imaginez câte persoane au plâns, au râs, au luat masa sau au vorbit lângă acel obiect. Cred că dacă ar avea puterea să vorbească, piesele mele ar avea multe de povestit“, explică Laura.
Cel mai vechi obiect care se regăseşte în atelierul celor doi soţi este un dulap
