- Cultural - nr. 426 / 25 Noiembrie, 2009 ... Mihalt, 5 iunie 1848. Celor 240 de soldati-secui li se adauga inca 260 de infanteristi-secui, condusi de maiorul Konrad Balázs. Din nou, insa, romanii si-au aparat zona, sprijiniti de satele din zona. Alti opt romani sunt arestati. Rezistenta romanilor i-a facut sa ceara noi intariri armate. Se contureaza si mai clar lista vinovatilor: Timotei Cipariu, Simion Barnutiu, Ioan Buteanu, Ioan Moldovan, Alexandru Papiu Ilarian... Si, ca sa-si dovedeasca "sensibilitatea" fata de aceste evenimente tragice, autoritatile unguresti au declansat o ancheta, contestata insa integral de romani. Pe organizatorii "anchetei" altceva ii dorea mai tare: ca Avram Iancu s-a dus in munti si erau speriati ca isi va aduna trupele pentru a-i razbuna pe taranii iobagi din Mihalt... Asupra evenimentelor a protestat si Comitetul National Roman, dar "Guberniul" l-a respins, pentru motivul ca nu este in concordanta cu... "Raportul oficial"! Toate incercarile de stopare a gravelor excese comise de trupele Regimentului 2 Secuiesc, la Coslariu si Mihalt, au esuat. Asa s-a-ntamplat si cu asa-zisa "comisie mixta", dorita si de feldmaresalul Pfersmann din Sibiu, componenta careia a numit si trei subordonati ai sai: capitanul de infanterie Teutsch, contele Leiningen si capitanul Sándor. Numai ca decizia era la mana a doi unguri plini de ura impotriva romanilor: Béldi si Kemény. O vreme, cand inca functionau "Tribunalele statariale". Ele erau, de fapt, celebrele "Tribunale de sange", care executau romani fara a fi judecati, fie prin impuscare, dar, cel mai "spectaculos", prin spanzurare. Cei doi, Béldi si Kemény, voiau sa continue astfel masacrul la Mihalt, dar guvernatorul Teléky le-a cerut sa aiba in vedere ca nu erau indeplinite doua conditii de aplicare a Legii Statariale, cerandu-le, in schimb, sa-si indrepte cercetarile si spre Comitetul National Roman