URR nu a fost ultima tentativa de a se crea un partid politic nou care sa rupa logica jocului politic autohton. A fost insa, din punctul meu de vedere, ultima propunere de partid nou care a stirnit multa emotie si multa simpatie.

Formulele politice asa-zis noi care au urmat URR-ului fie au fost neinsemnate, fie au fost create din ratiuni preponderent pragmatice (vezi PLD; desi, in aceasta privinta, e de consemnat nuanta ca a fost un partid nou populat de oameni politici cu experienta si CV de partid!).

URR a ramas demult o amintire frumoasa pentru politica romaneasca.

M-am intrebat de multe ori de ce ar fi nevoie pentru ca experimentul URR sa se repete si sa fie mult mai mult decit a fost. Sa obtina, adica, succes!

Cosmin Alexandru, presedintele partidului care promova “Conspiratia bunului-simt”, povesteste in revista 22 citeva lectii despre partidul al carui simbol a fost. Mi se pare important de retinut:

Pentru ca o nouă mişcare politică să reuşească în România de azi, ea ar avea nevoie de câţiva oameni cu suficient de mulţi bani încât să-şi poată permite luxul de a-şi urmări şi finanţa obiectivele politice fără a trebui să facă înţelegeri cu politicieni dispuşi la orice. Acum 10 ani noi nu am găsit astfel de oameni în România.

Şi ar mai avea nevoie de mulţi oameni care să-şi dorească să intre, să reziste şi să se realizeze în serviciul public, fără a face înţelegeri cu funcţionari publici dispuşi la orice. Nici astfel de oameni n-am găsit suficient de mulţi acum 10 ani.

Cosmin adauga, sceptic, dar si vag increzator: “Poate că acum oamenii ăştia au apărut, poate că e mai uşor să afle unii de alţii şi să lucreze împreună la un proiect politic. Deocamdată însă, piaţa politică pare stabil împărţită între PD-L, PSD, PNL şi UDMR. Din felul în care s-au raliat resursele financiare şi mass-media, pare o piaţă politică închisă. Bine