Presiunile de depreciere a leului ar fi dus la o criza a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflatiei si activelor financiare ale populatiei, daca riscul aparitiei gapului de finantare sar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru 2009, considera Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.
El sustine ca, in cazul economiei romanesti, unele ajustari ar fi fost foarte dureroase fara asistenta financiara externa. Pe de alta parte, diminuarea cheltuielilor publice, inclusiv a celor cu salariile, in conditiile in care in timpul ciclului de intrari mari de capitaluri acestea ajunsesera la niveluri nesustenabile, ar fi purtat marca unei credibilitati reduse.
"In acest context, acordurile cu UE si cu FMI au furnizat doua elemente esentiale pentru economia romaneasca: acoperirea deficitului de finantare externa si credibilitate", se arata in dizertatia prezentata, marti, de Isarescu cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania.
Calculele au aratat ca pentru anul 2009 Romania ar fi putut avea un deficit de finantare estimat intre 7,5 si 16 miliarde de euro, depinzand de sentimentul investitorilor straini si de dorinta lor de a reinnoi liniile de finantare ale bancilor si ale companiilor private. Acest sentiment negativ sa reflectat in deprecierea leului in perioada octombrie 2008 februarie 2009.
Importul de credibilitate de la UE si FMI a facut ca unele finantari private sa nu se mai reduca sau sa se diminueze mai putin, iar masurile incluse in acordurile mentionate au asigurat finantarea economiei romanesti.
In ceea ce priveste evolutia viitoare a cursului real efectiv al monedei nationale, Isarescu sustine ca este de dorit stabilizarea acestuia in jurul unui nivel compatibil cu un deficit de cont curent ce poate fi acoperit confortabil prin investitii straine directe.
Diferenta intr
