După Lumi în destine. Memoria generaţiilor de început de secol din Banat (Nemira, 2000), Germanii din Banat prin povestirile lor (Paideia, 2000) şi Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri şi azi (Polirom, 2002), Smaranda Vultur coordonează un nou volum dedicat problematicii memoriei şi identităţii în Banat, Banatul din memorie. Studii de caz. Bibliografia dedicată Banatului s-a îmbogăţit, în ultimii ani, cu precădere graţie eforturilor Smarandei Vultur şi a cercetătorilor angrenaţi în grupul „A Treia Europă“: pe lîngă cărţile mai sus amintite, studiile unor Vasile Docea, Valeriu Leu ori Alin Gavreliuc, ca să dau numai cîteva exemple, fac din Banat poate cea mai cercetată regiune în peisajul cultural contemporan. Banatul din memorie, volum apărut la Editura Marineasa, este rezultatul unui proiect de cercetare interdisciplinar, dedicat practicilor memoriale în Banat. Fără doar şi poate, tentativa Smarandei Vultur şi a întregului grup „A Treia Europă“, aceea de a pune sub lupă practicile memoriale în contextul intercultural al Banatului, este binevenită. O tentativă de recuperare a unui trecut Studiile din Banatul din memorie sînt structurate în trei părţi, „Memorie şi imaginar“, „Pluralitatea discursurilor memoriei“ şi „Între memorie şi istorie“. Abordarea practicilor memoriale nu are cum să vină dinspre un singur cîmp de cercetare, situîndu-se undeva la intersecţia dintre mai multe discipline şi fiind implicit tributară mai multor metodologii. Punctul central îl reprezintă interculturalitatea presupus specific bănăţeană, chiar dacă nu o dată autorii studiilor notează şi cealaltă faţă a monedei: comunităţi etnice închise în sine, perspective voit etnocentrice. Vasile Docea observă că monografiile istorice şvăbeşti din Banat ignoră istoria celorlalte grupuri etnice din regiune, revendicînd „întregul trecut al provinciei, pe care îl identifică cu trecutul propri