Firmele si populatia aveau de platit catre banci, in octombrie, rate restante de 7,2 mld. lei (1,7 mld. euro), de aproape trei ori mai mult decat in aceeasi luna din 2008, pe fondul cresterii numarului somerilor si al firmelor intrate in faliment si al scaderii veniturilor disponibile.
Comparativ cu luna septembrie soldul restantelor a crescut cu circa 700 milioane de lei, indica datele BNR.
Analistii spun insa ca ritmul de crestere a restantelor da semne de aplatizare chiar daca avansul acestora nu se va opri pana la jumatatea anului viitor. "Fluctuatii vor mai exista, dar tendinta este de aplatizare. Ritmul de crestere a somajului s-a diminuat deja si ar trebui sa vedem o tendinta similara si in cazul restantelor in perioada urmatoare", noteaza Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.
Cele mai mari restante se inregistrau la creditele in moneda nationala, depasind 4 mld. lei, adica 5% din totalul imprumuturilor acordate pe acest segment. In schimb, restantele la valuta au avut cea mai rapida ascensiune, in ultimul an urcand de 3,8 ori. Restantele in valuta au accelerat mai ales in ultimele luni din 2008 si in prima parte a acestui an, pe fondul deprecierii accentuate a leului.
Per total, rata restantelor raportat la soldul total al creditelor a urcat in octombrie pana la 3,55%, comparativ cu 3,25% in septembrie si 1,28% in aceeasi luna a anului trecut.
In unele judete insa restantele au crescut de patru ori intr-un singur an, ponderea acestora in total imprumuturi ajungand pana la 7,44% in Bistrita-Nasaud, de exemplu. In alte cateva judete, restantele depasesc cinci procente.
La polul opus se afla Gorj, Tulcea sau Dambovita, unde ponderea creditelor restante in total imprumuturi se situeaza in intervalul 2-2,5%. In Bucuresti, ponderea restantelor este de 3,1%. "Factorii care genereaza acest decalaj intre judete sunt cei s