Informaţii recente arată că pe măsură ce rasa umană evoluează, creierele noastre se micşorează.

Credinţa generală este aceea că evoluţia umană s-a oprit undeva în timp, iar de atunci genomul uman este neschimbat. Dar există numeroase exemple care arată că omul continuă să evolueze. Ultima concluzie a cercetătorilor este că evoluţia noastră se află într-un proces de accelerare.

În ultimii 10.000 de ani, sute de gene ale genomului uman au suferit modificări, producând schimbări asupra corpului nostru. Potrivit lui John Hawks, un paleoantropolog de la Universitatea din Wisconsin, „creierul a cunoscut, totuşi, o evoluţie târzie".

Potrivit lui John Hawks, „creierul uman s-a micşorat cu 150 de centrimetri cubi, ajungând azi în volum la 1.350 de centrimetri cubi. Asta înseamnă o reducere cu 10%". Acesta a declarat pentru Live Science că creierele voluminoase nu mai sunt necesare oamenilor moderni, care dezvoltă activităţi de zi cu zi specializate.

Potrivit cercetătorului, în vremurile în care oamenii se ocupau cu vânatul, pescuitul şi agricultura, era necesar un creier mai voluminos, în timp ce în timpurile moderne acesta se micşorează datorită diviziunii şi a distribuirii muncii.

John Hawks consideră că informaţiile privind micşorarea creierului pot fi legate de reacţia corpului nostru la diferite boli contagioase.

Din moment ce malaria apare de obicei la tineri, există o presiune din partea organismului pentru a dezvolta o barieră de apărare împotriva acestei boli. Astfel, corpul uman a ajuns să evolueze într-o asemenea măsură încât să dezvolte o modalitate de contracarare (preventivă) împotriva acestei boli.

Toleranţa la lactoză este o altă mutaţie pe care corpul a produs-o pentru a lupta împotriva efectelor produselor alimentare animale, care au fost introduse în dieta noastră în urmă cu mii de