Când ne documentam pentru materialul "AN-uri puse de anchetatori în cârca minorilor" am cunoscut un poliţist ieşit din tiparele actuale ale Poliţiei. Comisarul-şef Victor Vasile.

A fost singurul care ne-a confirmat practica pe care o investigam, a fost singurul care s-a luptat cu sistemul pentru a pune capăt acestei practici prin memorii, petiţii şi plângeri către forurile superioare. Nu a rezolvat nimic şi, neregăsind deloc sentimentul de siguranţă şi încredere pe culoarele Poliţiei, a renunţat. "Nu am vrut să mai stau în sistem, nu-l mai puteam suporta, aşa că am ieşit la pensie. Sunt bolnav de supărare că a trebuit să fac asta", mi-a spus el oful.

"Un poliţist trebuie să fie tot timpul în priză, e ca un medic - nu i se termină programul la ora 16:00. Aşa... să faci doar burtă şi chelie la Poliţie poate oricine. Iar cei mai mulţi colegi acceptă şi postura de Pristanda. Eu am găsit oxigen în activitatea asta. Deşi de 25 de ani conduc efective, am luat fiecare caz în parte ca şi cum mi se întâmpla mie şi până nu-l rezolvam nu-mi dădea pace. În Poliţie trebuie să-ţi antrenezi mintea, să faci conexiuni, să ţii minte! Dacă-ţi scoţi carneţelul omul se inhibă şi nu-ţi mai spune nimic. Trebuie să mergi pe prevenţie, iar prevenţia înseamnă şi prinderea autorului. Iar ca poliţist să spui «vino mâine!» înseamnă că nu vrei să faci treabă şi pierzi momentul. Dacă au început hoţii să spună că nu trebuie să se mai califice că-i fac cu uşurinţă pe poliţişti...! Acum se mai întâmplă ceva cutremurător: nu se mai învaţă. Au venit o grămădă de colegi semianalfabeţi." "Am încercat cu AN-urile şi copiii, cu neînregistrarea fenomenului infracţional... le-am adus la cunoştinţa celor de sus, am încercat în instanţă dar n-am putut rezolva nimic. Toată lumea îmi spunea că am dreptate şi toţi mă sfătuiau să renunţ. Au pus capac când mi-au respins cererea de partic