Mircea Popa a scris multe pagini despre trecutul cultural al Blajului: lui îi datorăm singura monografie cuprinzătoare despre Timotei Cipariu, prezentat în ipostazele sale cărturăreşti enciclopedice; a publicat o micromonografie Ion Agârbiceanu şi i-a reeditat mai multe scrieri, iar după 1990, a tipărit câteva din cele mai importante scrieri creştine ale părintelui scriitor; a colaborat la corpusul epistolar Bariţ şi contemporanii săi (din care au apărut până în prezent 10 volume), în care, de asemenea, prezenţa dascălilor Blajului este masivă; a îngrijit şi prefaţat Istoria Blajului de Ştefan Manciulea, după ce mai-nainte îl prezentase pe acest vrednic profesor în volumul Figuri universitare clujene; a tipărit articole inedite din scrierile filosofului blăjean Ioan Miclea (în Caietele Ioan Miclea), a tipărit romanul filosofic postum al acestuia, Geniul Cocoşatului, a realizat prima antologie din publicistica lui Corneliu Coposu etc. şi încă n-am epuizat şirul referinţelor critice ale lui Mircea Popa despre Blaj şi despre Oamenii Blajului.

A colaborat, pe lângă alte multe reviste, şi la publicaţiile ASTREI, îndeosebi la ASTRA clujeană, al cărei redactor-şef este, în calitate de preşedinte al Despărţământului Cluj al ASTREI, revistă pe care, de cele mai multe ori, o redactează şi o scrie aproape singur, la Astra blăjeană şi altele. O parte din aceste articole sunt adunate în volumul de faţă, Uleiul din candelă, cu subtitlul ASTRA şi Spiritul Blajului, Editura ASTRA, Blaj, 2009.

Cartea cuprinde două capitole distincte: I. Din trecutul Societăţii ASTRA şi II. Spiritul Blajului, desigur, cu numeroase şi binevenite interferenţe între acestea, pentru că, în ambele secţiuni, pe lângă scriitori şi cărturari foarte cunoscuţi, Timotei Cipariu, George Bariţ, Ion Agârbiceanu şi alţii, în care Mircea Popa este un specialist, sunt prezentaţi şi că