Cele 8 puncte reusite de anonima campioana a Romaniei in Grupa G a Ligii Campionilor au facut ca majoritatea iubitorilor sportului cu balonul rotund din Europa sa se familiarizeze cu cateva nume: Dan Petrescu, Galamaz, Bilasco.
Dar poate mai mult decat atat, Unirea Urziceni, nume imposibil pentru foarte multi vestici, s-a transformat peste noapte din "usor amuzant", cum il numea managerul lui VfB Stuttgart, in cel al unei formatii respectate, capabila de mari performante.
Metamorfoza aceasta fantastica a durat extrem de putin, doar trei luni, timp in care baietii pregatiti de Dan Petrescu au dat de pamant cu Glasgow Rangers, au invins "sperietoarea" FC Sevilla si au remizat cu Stuttgartul lui Marica. Si inca este loc de mai bine.
Artizanul acestor performante este fara indoiala Dan Petrescu. "Bursucul" are capacitatea extraordinara de a "lucra cu materialul clientului", el adaptandu-se la jucatorii pe care i-a gasit la clubul ialomitean.
Constient ca nu are oameni capabili as se bata de la egal la egal nici macar cu "granzii" Ligii I, tehnicianul a implementat la Unirea un sistem defensiv de o eficacitate aproape draconica. Dublajul sau triplajul jucatorilor echipati in albastru sau in alb a ermetizat practic apararea, iar cand s-a intamplat ca mingea sa ajunga totusi la poarta, necunoscutul pana acum Arlauskis a blocat cam tot ce era de blocat.
Odata securizata propria jumatate de teren, a trebuit sa faca in asa fel incat formatia sa si inscrie. Bilasco pare varful perfect, pivotul care redirectioneaza baloanele lungi trimise in terenul advers spre oamenii din linia a doua. Langa el trebuie mentionati "metronumul" Iulian Aopstol, aparut de nicaieri parca, si rapidul Dacian Varga, acestia fiind completati perfect de Brandan.
In fapt, asta e si secretul Unirii Urziceni, coeziunea aproape perfecta
