● Prima mea beţie, volum coordonat de Gabriel H. Decuble, Editura ART, 2009.
Mă încearcă o anume satisfacţie imaginîndu-mi că tonul volumelor colective pe o temă dată (şi care n-au fost mai întîi anchete, iar cuprinsul nu este compozit) l-a dat, poate, Cartea cu bunici, volum (caritabil, totuşi) iniţiat şi coordonat de mine în 2007. Editura Trei a scos, tot atunci, Poveşti erotice româneşti, Editura Humanitas, anul trecut, Răcani, pifani şi veterani şi Poveşti de dragoste la prima vedere, iar Editura ART tocmai a lansat colecţia "Prima dată" deschisă, concomitent, cu două titluri: Prima mea beţie şi Primii mei blugi. Cîteva iniţiative care mai colorează puţin peisajul editorial românesc, altfel anost, foarte conservator, lipsit de idei originale şi fără proiecte îndrăzneţe, care de ani buni nu ne propune decît traducerea pe bandă rulantă a succeselor de afară, cărţile acelea traduse în zeci de limbi, multipremiate şi după care se fac filme.
Argumentul volumului, semnat de scriitorul şi traducătorul Gabriel H. Decuble, înnobilează cumva tema amintind beţia lui Noe, prima consemnată de tradiţia iudeo-creştină, episod menţionat şi în alte texte din carte, deşi dimensiunea mistică a beţiei nu se regăseşte şi aici. Scriitorului român îi place să bea şi îi place să şi scrie despre asta " iată o frază la care consimt mai toţi cei nouăsprezece autori ai cărţii, majoritatea poeţi, din trei generaţii diferite. Nu se fac titluri de glorie, deşi, în mod clar, unii sînt mai pricepuţi, ba chiar s-ar putea spune că, în ciuda a destule episoade hard, textele sînt scrise cu o candidă responsabilitate. "La urma urmelor, cu o
● Prima mea beţie, volum coordonat de Gabriel H. Decuble, Editura ART, 2009.
Mă încearcă o anume satisfacţie imaginîndu-mi că tonul volumelor colective pe o temă dată (şi care n-au fost mai întîi anchete, iar cuprinsul nu este compozi