- Cultural - nr. 428 / 27 Noiembrie, 2009 Substantivul perete, plural pereti, are si o varianta regionala, parete. Cuvantul figureaza in unele expresii. A bate cu burete piron in perete _ a face o munca zadarnica, fara sorti de izbanda. Casa-n doi pereti _ se zice despre o casatorie nereusita. Ca si cum (sau parca) ai vorbi la pereti _ se zice cand cineva nu ia in seama cele ce-i spui, nu-ti urmeaza sfaturile. A se da cu capul de pereti (sau de toti peretii) _ a fi cuprins de deznadejde, de durere, de furie etc. Intre patru pereti _ in secret. A nimeri ca nuca in perete _ a nimeri rau, prost. Peretii au ochi (sau urechi) _ se zice pentru a-i atrage cuiva atentia ca poate fi vazut sau auzit de cine nu doreste. A ridica patru pereti: a-si face o casa cat de mica. Perete in perete _ cu unul din pereti comun sau lipit de cel al incaperii vecine; cu sens extins _ (care este) in imediata vecinatate a (locuintei) cuiva. De cand (se) scria musca pe perete _ de demult. In formulele initiale ale unor basme, expresia este invocata drept marturie a pseudoveracitatii: "De cand se scria musca pe perete _ Mai mincinos cine nu crede". Expresia: A visa (sau a vedea, a spune) cai verzi (pe pereti) _ a-si inchipui (sau a spune) lucruri imposibile, de necrezut. M. Eminescu foloseste varianta parete: "Prin vechi portaluri, / Patrunde luna, inalbind paretii". Expresia "Cu fata spre parete" are, la poetul national, intelesul: trist, dezamagit de viata, obosit sufleteste, cuprins de deprimare: "Cu fata spre parete ma lasa prin straini, / Sa-nghete sub pleoape a ochilor lumini". De la forma regionala, parete, este derivat paretar, plural paretare, covor mic, bucata de panza brodata, hartie cu desene etc., care se pune pe perete, in casele taranesti, in scop decorativ. Alt sens: polita fixata de un perete; fiecare dintre stalpii care sustin streasina casei. Paretar este considerata vari