Curtea Constituţională arată, în motivarea deciziei din 4 noiembrie, când a declarat constituţională Legea salarizării unice, că „se încearcă crearea unui sistem unitar de salarizare, prin eliminarea discrepanţelor mari existente în sistemul public de salarizare“.

„Faptul că unii vor cunoaşte creşteri salariale, iar alţii stagnări din punct de vedere al salariului brut încasat nu înseamnă că există o discriminare, ci faptul că se încearcă crearea unui sistem unitar de salarizare, prin eliminarea discrepanţelor mari existente în sistemul public de salarizare“, arată Curtea Constituţională (CCR).

„Cu privire la posibila excludere de la plată a orelor suplimentare pentru anul 2010, Curtea urmează să reţină că, pentru întreg personalul bugetar, devin aplicabile prevederile titlului III - Timpul de muncă şi timpul de odihnă din Codul Muncii. Prin urmare, orele suplimentare trebuie să fie plătite în cursul anului 2010. Curtea reţine că atâta timp cât este în vigoare, Codul Muncii trebuie respectat şi în mediul public, nu doar în cel privat, eventuale derogări în această materie neputându-se face, indiferent dacă partea interesată aparţine domeniului public sau privat“, susţin judecătorii CCR.

Judecătorii CCR , Avocatul Poporului şi magistraţii pot cumula funcţii

Curtea Constituţională arată, în motivarea deciziei din 4 noiembrie prin care Legea salarizării unice a fost declarată constituţională, că „legiuitorul ordinar“ nu poate interzice cumulul de funcţii pentru Avocatul Poporului, judecători, procurori, consilieri de conturi sau judecători CCR.

„Legiuitorul are dreptul de a interzice cumulul de funcţii în sistemul bugetar cu titlu de principiu şi de a permite cumulul acolo unde situaţia, în mod obiectiv şi raţional, o cere. Cu toate acestea, legiuitorul ordinar nu poate să limiteze cumulul de funcţii în acele situaţii în care chiar t