Realizatorii unei emisiuni de televiziune de succes despre masini au ridicat praful de pe strazile Bucurestiului cu limuzinele lor luxoase, pentru un documentar despre lupta dintre bolizii soselelor si asfaltul romanesc.

Se asteptau poate ca, la cati bani au fost tavaliti prin asfalt, drumurile sa fie netede ca-n palma. Sau au ales Romania pentru o emisiune despre turismul periculos. Nu era greu. In ghidurile turistice Romania este trecuta pe harta tarilor europene riscante, pe care e bine sa le strabati in goana, cu mana pe portofel. Realizatorii emisiunii au fost dusi de puterea motoarelor dincolo de mahalale, in cautarea Romaniei profunde, pe care politicienii nostri o tot canta in discursuri. Si au gasit-o pe ulitele rupte ale unui sat, din care au incercat sa evadeze pe un podet fragil, circulat mai degraba de biciclisti si de turmele de capre, dar si pe Transfagarasan, considerat de cei trei britanici drept unul dintre cele mai bune drumuri din lume. Au strabatut asadar un drum care i-a dus din infern in paradisul soferilor. Emisiunea a produs cele mai neasteptate rezultate. Ministerul de externe s-a suparat, iar ambasadorul Romaniei la Londra a cerut ca emisiunea sa fie refacuta. Britanicii au ras de aceasta cerere ca de o mostra de umor englezesc. Nu e prima data cand imaginea romanilor despre ei insisi este mai buna decat a celorlalti. Periodic, ministerul de externe se hartuieste cu diverse televiziuni sau publicatii, pretinzand ca imaginile sau informatiile pe care le transmit sunt o ofensa la adresa poporului roman. A fost, pe rand, vorba despre copiii strazii, despre prostituatele de lux sau de centura, despre coruptia politica sau despre cea din sport, despre amatorismul politicienilor sau pompierismul guvernului, despre criptocomunism sau capitalismul de jungla. Toate aceste subiecte se petrec in umbra Casei poporului, piramida lui Ceausesc