Obţinerea portofoliului Agriculturii depinde de votul eurodeputaţilor europeni. Sursa: Vlad Stănescu

Dacian Cioloş a fost desemnat, ieri, comisar european pentru agricultură, dar confirmarea în importantul post depinde de audierile din ianuarie din Parlamentul European (PE), pe care actualul comisar român, Leonard Orban, le consideră „foarte dificile”.

Surse europene au susţinut repetat că oficialii UE sunt reticenţi în a oferi unei ţări care are probleme cu corupţia un portofoliu cu un buget important. Preşedintele Comisiei (CE), Jose Manuel Barroso, a subliniat însă, ieri, că problemele Bucureştiului cu accesarea fondurilor agricole nu puteau împiedica nominalizarea unui comisar român pentru Agricultură. „E o insultă faţă de persoană şi faţă de ţara respectivă. A spune că un candidat nu poate lua un anumit portofoliu pentru că vine dintr-o anumită ţară este împotriva valorilor noastre şi nu pot accepta aşa ceva”, a spus Barroso, răspunzând unei întrebări în acest sens la o conferinţă de presă de ieri.

Susţinerea Franţei şi „strategia kamikaze”

Reuşita Bucureştiului în negocierile pentru obţinerea unui portofoliu „cu greutate” în Comisia lui Barroso are mai multe explicaţii. Prima a fost oferită chiar de Barroso, care a subliniat că Cioloş este „de departe cel mai competent dintre toate numele” propuse pentru acest post. Leonard Orban, comisar pentru multilingvism aflat la sfârşit de mandat, a apreciat la rândul său pentru EVZ că desemnarea lui Cioloş „este, în primul rând, o recunoaştere a meritelor sale profesionale”.

Lărgind contextul negocierilor, directorul Centrului Român de Politici Europene (CRPE), Cristian Ghinea, a amintit că România a fost susţinută de Franţa, o ţară care are un interes direct în politica agricolă, fiind principala beneficiară a subvenţiilor agricole. Rolul de protector a fos