Născută în aceeaşi zi cu Nadia Comăneci, Irina Deleanu a ales să reprezinte România în competiţiile internaţionale într-o ramură puţin mai complicată a gimnasticii, cea în care se pot face acrobaţii cu obiecte în mână. Cea mai mare realizare a bucureştencei a fost medalia de bronz pe care a obţinut-o la Campionatele Mondiale din Belgia, din 1992.

La 34 de ani, pe care i-a împlinit luna aceasta, şi mamă a doi copii, Irina Deleanu este la fel de suplă şi mereu surâzătoare de parcă ar fi încă pe covorul de competiţie.

N-are timp liber deoarece, după ce s-a lăsat de sportul care i-a adus atâta succes, gimnastica ritmică, s-a implicat în dezvoltarea lui în România.

Astfel, din 2003, de când s-a înfiinţat Federaţia Română de Gimnastică Ritmică, ea a fost aleasă preşedinta acestui for, a continuat să dăruiască din experienţa ei micilor gimnaste de la clubul Olimpia, când sunt competiţii se află în juriu, iar din această toamnă a fost cooptată în Comitetul Tehnic al Uniunii Europene de Gimnastică.

„Mereu trebuie să plec de undeva şi să ajung în altă parte. Dacă nu sunt la federaţie, sunt la sală la Izvorani, dacă nu sunt la Izvorani, sunt la grădiniţa Ioanid, unde lucrez cu fetiţe la gimnastica ritmică de întreţinere, dacă nu sunt la Ioanid, sunt la piaţă. Nu mai pun la socoteală weekendurile cu competiţii naţionale sau internaţionale, şedinţe la Uniunea Europeană sau Campionatele Mondiale sau Europene când plec din ţară", mărturiseşte dintr-o suflare Irina.

Încearcă să-şi facă datoria aşa cum trebuie pe fiecare segment în care este implicată. Până acum a reuşit să le mulţumească pe toate. În afară de programul care implică viaţa profesională, fosta gimnastă are şi doi copii acasă, care îi cer atenţie. „Sigur că îmi este foarte greu.

Cel mai mult regret că nu am timp să stau mai mult cu ei şi pierd momente importante din evoluţia lor,