ECONOMIC. Dotată cu sistem de recuperare a căldurii, locuinţa pasivă consumă de 10 ori mai puţină energie decât una obişnuită.
Întreţinerea şi curentul pentru o garsonieră dintr-un bloc vechi au ajuns să coste mai mult decât aceleaşi utilităţi folosite însă în casele ecologice. Pentru vila sa cu o suprafaţă utilă de 260 mp, clujeanul Iosif Sandor plăteşte cu puţin peste 200 de lei, lunar.
Asemenea case cu sistem de recirculare a aerului cald au apărut cu zecile, în România, în ultimii 4-5 ani. Dar, la noi, nu există o legislaţie care să le certifice calităţile. În schimb, în străinătate, construcţia unei case pasive este subvenţionată chiar şi cu 30% din preţul ei, la cheie.
Electricitatea este de bază
Ani întregi, Iosif Sandor a plătit 700-800 de lei lunar pentru a se bucura de confortul oferit de o centrală termică pe gaze. Dar, sfătuit de un prieten de-al său, proaspăt întors din Germania, şi-a ridicat o casă pasivă, în regie proprie.
În acest an, în perioada verii, apa rece, caldă şi curentul nu l-au costat mai mult de 170 de lei, lunar. Pentru această iarnă, el estimează o cheltuială maximă de 300 de lei.
„Am luat în calcul şi costurile anotimpului rece, mai ales că ne-am mutat în februarie, acest an, şi am deja nişte repere pentru la iarnă”, explică proprietarul casei pasive modul de evaluare a notei totale la întreţinere.
Căldura vine de la duş
Baia de dimineaţă, urmată de uscatul părului, încălzeşte o casă cu 100 mp de spaţiu locuibil, pe timp de cel puţin două ore. „Aerul cald produs de apa duşului şi de la fohn este absorbit de un sistem de recirculare şi de recuperare a căldurii, pe care o distribuie apoi în toată locuinţa”, explică Peter Molnar de la firma EcoCald-Cluj-Napoca, cea care a construit casa lui Iosif Sandor.
El a făcut evaluă
