Secţia de Filologie şi Literatură a Academiei Române a propus ca Eugene Ionesco şi Emil Cioran să fie numiţi post-mortem membri ai Academiei, urmând ca Adunarea Generală să se întrunească în decembrie, pentru a supune la vot propunerea, a explicat preşedintele Academiei Române.

„Ieri (miercuri - n.r.) s-a discutat propunerea ca Emil Cioran şi Ionesco să fie primiţi post-mortem în Academia Română, urmează să fie votată, potrivit regulamentului, de Adunarea Generală, în luna decembrie. Probabil că fiica dramaturgului, Marie-France, care s-a opus ca Ionesco să fie jucat în România, se va opune şi deciziei Academiei, dar nu ne trebuie acordul nimănui“, a spus academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, care a motivat momentul prin faptul că „s-a aşteptat o cifră rotundă“, joi împlinindu-se 100 de ani de la naşterea lui Ionesco.

Eugène Ionesco s-a născut pe 26 noiembrie 1909 (13 noiembrie, după calendarul gregorian), la Slatina. Purta numele tatălui (Eugen Ionescu), jurist român. Mama sa, Marie-Thérèse Ipcar, s-a convertit la ortodoxism, iar Eugène va rămâne ortodox practicant până la moarte, dincolo de căutările şi îndoielile metafizice care îi arcuiesc opera.

Copilărie în Franţa şi debut literar în România

După copilăria petrecută în Franţa, în 1928, debutează ca poet în revista Bilete de papagal, faimoasă pentru formatul ei mic. Primul articol, despre Ilarie Voronca, îi apare în 1930, în revista Zodiac. Un an mai târziu scrie „Elegii pentru fiinţe mici“, poeme dedicate mamei sale. Între 1928 şi 1935, scrie articole în presa vremii: Vremea, Azi, Floarea de foc, Viaţa literară, Critica, Fapta.

În 1934 îi apare „Nu“, un volum de eseuri contestatare care provoacă un scandal de proporţii în lumea literară românească, mai ales din cauza sarcasmului şi a vervei contra tiparelor consacrate ale culturii române: Tudor Ar