Trei manageri de top, după ce au renunţat la poziţia de CEO, îşi dau seama acum că nu le va fi uşor să-şi găsească un fotoliu la fel de confortabil. Anca Ioan, Radu Vasilescu şi Cătălin Săvulescu visează încă la viaţa bună pe care au dus-o ca directori de companii.
Companiile se restructurează şi marii CEO de ieri umplu astăzi listele firmelor de headhunting. Surprinzător, majoritatea celor care-şi caută de lucru sunt manageri străini, care vor să rămână în România dar simt că, pe zi ce trece, poziţia le este tot mai şubredă.
Dar şi români care, după ce au ocupat funcţii de top în străinătate, vor să se întoarcă în ţară pe poziţii similare.
Nu este, cu siguranţă, cel mai bun moment să baţi la uşa unei companii şi să întrebi dacă nu cumva are nevoie de un CEO. Anul trecut, Cătălin Săvulescu ar fi spus, fără nicio ezitare, că îşi vede viitorul alături de Panasonic.
Conducea sucursala din România a producătorului japonez de electronice încă din 2003 şi reuşise să-i crească vânzările de la 15 milioane de euro, în urmă cu şapte ani, la 50 de milioane de euro. De fapt, întreaga viaţă profesională a managerului de 32 de ani se împletise până atunci cu Panasonic, unde s-a angajat la puţin timp după majorat.
Demisia lui, din în august anul acesta, a părut cu atât mai surprinzătoare. „Nu mă mai regăseam în stilul companiei", spune sec Săvulescu. Ruptura a început să se întrevadă în aprilie, când vânzările au luat-o la vale. Panta descendentă a continuat până-n august, când încasările au scăzut cu 45% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008. Era o situaţie de criză care cerea măsuri de criză.
PE CONT PROPRIU
Anca Ioan zâmbeşte în timp ce soarbe din cafea. Nu pare deloc îngrijorată de vacanţa prelungită pe care şi-a luat-o. Visează la ea de 18 ani. După ce a renunţat la conducerea holdingului deţinut de Ion Ţiriac, în octombrie anul trecut, a
