Activitatea de relocare a fostelor platforme industriale din interiorul Bucureştiului spre periferie a fost prinsă pe picior greşit de criza economică. Proprietarii care visau câştiguri uriaşe din vânzarea terenurilor ocupate de mamuţi de fier, care să le acopere relocarea şi creşterea capacităţilor de producţie, au rămas acum cu buzele umflate şi nici reducerea preţului la jumătate nu îi mai ajută. Chiar dacă atractivitatea acestor terenuri există în continuare, nu se ma

Activitatea de relocare a fostelor platforme industriale din interiorul Bucureştiului spre periferie a fost prinsă pe picior greşit de criza economică. Proprietarii care visau câştiguri uriaşe din vânzarea terenurilor ocupate de mamuţi de fier, care să le acopere relocarea şi creşterea capacităţilor de producţie, au rămas acum cu buzele umflate şi nici reducerea preţului la jumătate nu îi mai ajută. Chiar dacă atractivitatea acestor terenuri există în continuare, nu se mai găsesc investitori dispuşi să blocheze sume imense de bani în produse care nu le aduc câştig pe termen mediu.

Între 1.500 şi 2.200 de hectare, adică 7-10% din suprafaţa Capitalei, este ocupată de fabrici care fie şi-au încetat activitatea şi au rămas în paragină, fie au fost achiziţionate de dezvoltatori în scopuri imobiliare. Normele Uniunii Europene obligă scoaterea acestor mastodonţi industriali în afara oraşului, dar până în prezent doar 20-30% din proprietarii fabricilor din interiorul Capitalei şi-au anunţat intenţia de relocare.

„Mulţi nu s-au relocat pentru că i-a prins criza. Şi-au luat credite, le-au scăzut comenzile, s-au trezit cu nişte centre logistice gata şi acum se luptă să supravieţuiască“, a declarat pentru capital.ro Cristian Antonescu, managing partner în cadrul ImoInvest.

Fabrici afară din oraş

Peste 40 de fabrici aflate în interiorul oraşului ar trebui să fie reloc