Comunităţile de români de la sud de Dunăre mai trăiesc şi simt româneşte doar prin obiceiuri şi tradiţii. Nu au şcoli şi biserici în care să se vorbească româna şi nici nu pot să se exprime, în limba maternă, în administraţie. Îşi afirmă sentimentele româneşti o dată pe an la Alba Iulia, la Congresul Spiritualităţii Româneşti.
În Bulgaria, politicul învinge realitatea
Alexandrov Ivan, un inginer în vârstă de 66 de ani, din Vidin, este preşedintele de onoare al Asociaţiei Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria. Vine la Alba Iulia ca la un loc de pelerinaj. „În toate ţările balcanice au vrut să ne asimileze. S-au păstrat obiceiurile şi tradiţiile, transmise din generaţii, fără să avem, însă, instituţii. Ne permit şcoli şi slujbă în biserică, dar nu avem profesori şi preoţi care să ştie limba română“, a spus reprezentantul comunităţii româneşti.
În Bulgaria, la ultimul recensământ au spus că sunt români un număr de 94.000 de persoane. Mai mult de 50 la sută dintre românii din Bulgaria trăiesc în zona oraşului Vidin. „Nu este o dorinţă politică în Bulgaria de a se crea şcoli şi biserici, iar comunitatea românescă nu este suficient de puternică pentru a influenţa politic. Teoretic avem drepturi, dar practic nu se poate. Se întâmplă ca unii copii să nu mai înveţe deloc româneşte. Unii dintre bunicii acestora nu ştiu limba bulgară. Apare astfel un fenomen straniu, absurd. Se privesc şi nu pot să îşi vorbească“, a afirmat Alexandrov Ivan.
Pentru el, întâlnirea anuală de la Alba Iulia este foarte importantă. „Alba Iulia a rămas Ierusalimul nostru. Este foarte important să ne întâlnim între noi. Ne lărgeşte viziunea. Completează golul pe care îl avem la noi în ţară“, a spus românul din Bulgaria.
Un singur preot în Valea Timocului
În Valea Timocului situaţia este similară. Aici trăiesc câteva sute de mii de români, dar doar o mică parte recuno
