Unul din cei 12 apostoli ai Mantuitorului Iisus Hristos, care a ajuns sa predice evanghelia si pe teritoriul tarii noastre, in Scythia, Dobrogea de azi, fost Sfantul Andrei. Alături de ceilalţi 11 apostoli impartasea învăţăturile Mântuitorului popoarelor din jurul Mării Negre. Numit "cel dintâi chemat la apostolie", un adevărat "Apostol al neamului nostru” in 13 ianuarie 1994, Sfântul Sinod al Bisericii ortodoxe a hotărât ca ziua de 30 noiembrie, să fie însemnată in calendar cu o cruce roşie, ca o adevarată sărbătoare a creştinismului românesc.

Noaptea de Santandrei

În tradiţia populară, noaptea de 30 noiembrie este cea mai potrivită pentru vrăji şi farmece. Fetele nemăritate trebuie să îşi pună la cap 41 de boabe de grâu, iar dacă visează că cineva i le ia, atunci sigur se vor marita. Un alt ritual cere fetei ca după ce îşi pune faţa de masă pe cap şi dă trei ture în jurul mesei pe care a pus o turtă să iasă afară în curte şi să aştepte. Din ce parte va auzi urlând lupii, ori câinii, in acea zona se va mărita. In noaptea de Santandrei duhurile dobândesc puteri malefice, coborând printre oameni ca să le facă rău. Pentru a preîntâmpina răul oamenii evită sa iasă pe uliţele satelor, iar băieţii şi fetele se strâng şi "păzesc usturoiul". Potrivit unei credinţe a nopţii de Sfântul Andrei, lupii vorbesc, însă cel care îi aude moare. Pentru a-i ţine la distanţă şi pentru a-i impiedica pe strigoi să intre în casă, oamenii freacă uşile de la casă şi de la şoproane cu usturoi. Azi tot mai puţini oameni îşi mai aduc aminte de întregul ritual al nopţii de Sântandrei, dar obiceiul de a semăna în noaptea de Sântandrei grâu într-o oală de pământ pentru a interpreta rodnicia ogoarelor în noul an, se mai practica si acum.

Numele Andrei este de origine greacă "andreia" însemnând bărbăţie sau valoare. Potrivit statisticilor Ministerului Administraţiei şi Internelo