Sunt un om tare, taaare norocos, asta fără doar şi poate. Toată viaţa mea am ştiut şi am simţit asta, iar acum... Zilele trecute am primit un dar nepreţuit, printr-un mesager foarte special. Nu, nu e nici un motiv medical, am avut ceva de făcut şi de terminat... "Doamna Toamna dintr-un vis" (n.r. - cântecul autorului) a ajuns la Dalai Lama... De aceea, m-am ras pe cap. Am văzut mirarea mesagerului venit tocmai din Tibet. A înţeles imediat şi a ştiut că ştiu.
Trei beţişoare din tămâie, un crez şi kata - tradiţionala eşarfă albă tibetană. O ofrandă ce se dăruieşte liderilor spirituali... De tare departe au sosit aceste daruri şi aş vrea să-i mulţumesc liderului spiritual tibetan Dalai Lama pentru tot ce face dânsul şi pentru aceste daruri. Se închid cercurile şi se modifică frecvenţele. Toate lumile se schimbă. Vor citi asta şi oameni care de spaimă au deprins ticuri verbale de tip "psihopat" în ce mă priveşte, dar e numai haina fricii şi efectul prea îndelungatei întemniţări în puşcăria de maximă securitate, numită libertate. Să nu aibă nici o urmă de îndoială, articolul "Libertatea, cea mai sigură puşcărie" e scris pentru toţi aceia care ştiu, dar care nu au încă puterea de a crede că sunt vii cu adevărat.
Mă întâlnesc, mai nou, cu oameni care-mi spun că mă cunosc de sute de ani, iar eu simt şi ştiu că-i aşa. Am lăsat totul baltă, când eram copil, şi m-am apucat de muzică, renunţând la vanitatea titlurilor de campion în sport, după ce l-am ascultat pe domnul Doru Stănculescu cântând "Şhambala". Tot timpul am ştiut că acel cântec mi-a schimbat cursul vieţii şi nu am lăsat să treacă nici o ocazie de a-i mulţumi domnului Doru Stănculescu pentru asta.
"SĂ DAI, SĂ DAI, IATĂ MAREA FERICIRE A VIEŢII"
În tradiţia tibetană există anumite texte care descriu drumul către Şhambala, pornind din Tibet. Astfel se închide unul dintre cerc
