„Dosarul Revoluţiei” e un mister şi o dezamăgire. Pentru „sângele vărsat” s-a plătit prea puţin. E adevărat, generalii Stănculescu şi Chiţac au fost condamnaţi. La fel de adevărat e că primul îşi juca, vara trecută, pensia la „păcănele”. Celălalt e prea bătrân şi prea bolnav pentru a plăti cu adevărat. Astfel stând lucrurile, “Historia” întreabă istoricii: ce nu ştiu despre Revoluţie?

Alex Mihai Stoenescu: „Aş vrea să ştiu sursa informaţiilor căpitanului Mihai Lupoi”

1. Care este acel document important, la care nu aţi avut acces şi care, odată devenit public, ar dezlega unul din misterele Revoluţiei?

Sunt multe documente despre Revoluţia din decembrie 1989 la care nu am avut acces, care ar putea lămuri pe fond ce s-a întâmplat atunci. Un astfel de act este Nota-Raport înaintată de Iulian Vlad lui Nicolae Ceauşescu, în seara zilei de 20 decembrie 1989, înainte de ora 20.00, şi care conţinea date concrete despre implicarea sovieticilor în tulburările de la Timişoara. Această notă este, în prezent, în arhiva Serviciului Român de Informaţii. Fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, mi-a spus într-un interviu că ştie de existenţa ei, dar nu a văzut-o nici el. Ea este importantă deoarece conţine date foarte concrete ale infiltrărilor comandourilor sovietice la Timişoara sau, dimpotrivă, informaţii vagi, aluzii sau referiri ipotetice, astfel încât una din cele două variante poate să ne dea imaginea reală despre ce s-a întâmplat la Timişoara. Ori a fost o diversiune pentru îndepărtarea lui Nicolae Ceauşescu, ori o revoltă reală a unui grup restrâns de timişoreni.

2. Povestiţi-ne o enigmă din decembrie 1989 care, dacă ar fi elucidată, ar lămuri o problemă importantă.

În decembrie 1989 au fost mai multe momente-cheie care rămân şi astăzi o enigmă. Spre exemplu, dacă ar fi să amintesc doar unul: de la cine a aflat căpitanul Mi