Zoom Colecţie
Muzeul, unic în România şi printre cele patru din lume cu acest profil, se află în Bucureşti, pe strada Londra, la numărul 39. Este deschis de miercuri până duminică, de la 10.00 la 18.00, iar biletul de intrare costă 1 leu. Muzeul a fost inaugurat în aprilie 2003, iar colecţia sa numără astăzi în jur de 900 de piese: expuse sunt aproximativ 600, aşezate tematic în nu mai puţin de 16 încăperi. Cel mai vechi exponat e o hartă a lui Lorenz Fries din 1525, dar muzeul găzduieşte şi piese mai noi, cum e globul pământesc primit cadou de Ion Iliescu de la François Mitterrand.
Printre cele aproximativ 900 de piese ale Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti se numără şi harta Daciei, realizată de cartograful olandez Abraham Ortelius la Anvers, în jurul anului 1595.
Adevărată operă de artă, migălită şi colorată, harta Daciei a fost inclusă de Ortelius în secţiunea istorică a atlasului „Theatrum Orbis Terrarum” (Teatrul Lumii). Potrivit informaţiilor cuprinse în albumul „Descriptio Romaniae”, harta e gravată în aramă colorată de mână, iar textul explicativ e în limba latină. Ea cuprinde populaţiile stabilite pe teritoriul Daciei, Vatra Dacilor, precum şi dreapta Dunării, teritoriu ocupat şi controlat în cea mai mare parte de daco-geţi. Legenda hărţii din stânga jos („cartuşul”, în limbaj de specialitate) inventariază localităţile dacice, apele şi munţii cu vechile lor denumiri.
Versuri din Ovidiu
În dreapta sus se precizează că Abraham Ortelius este bibliotecar la curtea ducelui de Bavaria, iar în dreapta jos sunt patru versuri din „Ponticele” lui Ovidiu. „Ortelius, savant al timpului său, mare ebraist, mare colecţionar de antichităţi, ne arată nouă că are şi cunoştinţe poetice şi introduce o strofă din Ovidiu, care fusese exilat la Tomis. Ce spune Ovidiu? «Pe Istru înţepenit de ger/Trec daci cu sarice
