Deja trăim în plină istorie halucinogenă. Prezent îndepărat şi trecut recent, destine schematizate vulgar şi vinovăţii complicate, duşmănii personale machiate stîngaci şi amiciţii întîmplătoare se amestecă într-un talmeş-balmeş lipsit de cea mai elementară coerenţă, în care viaţa se simplifică ordinar, devine schemă ideologică ieftină spre uzul masselor debusolate. Citez, iată, dintr-un post halucinant de pe blogul dl-ui Tismăneanu în care domnia sa comentează cele întîmplate la Timişoara pe 1 dec 2009:
“Crin Antonescu este reincarnarea colaborationistului tradator Guţă Tătărăscu, Mircea Geoana este nevolnicul boier de serviciu al comunistilor, afabil, cinic si fara vertebre, Petru Groza, iar Dinu Patriciu este o combinatie intre Ana Pauker, Teohari Georgescu, Dej si comandantul trupelor sovietice de ocuptie, gneralul Susaikov.”
Stupoarea mea e maximă. Adică, dl profesor Tismăneanu a ajuns să-l compare pe Antonescu cu Tătărăscu? Şi pe Patriciu cu… Ana Pauker??? Care-i legătura? Cu care Ana Pauker? Cu acea Ana Pauker, după a cărei cădere din graţiile lui Stalin, Leonte Tismăneanu a ajuns bibliotecar la Glina? Sau cu acea Ana Pauker cu care acelaşi tovarăş Leonte Tismăneanu era coleg la Moscova? Sau cu acea Ana Pauker care a fost de acord ca Leonte Tismăneanu să devină om politic sub Leonte Răutu, care s-a învîrtit bine după căderea tovarăşei – ca un acrobat, nu? – iar Leonte Tismăneanenu nu prea? Pe de-o parte, dl Tismăneanu, deşi a beneficiat de statutul unui privilegiat al regimului comunist devine acum un convertit anti-comunist autentic, dar care-i compară selectiv şi sentenţios cu comuniştii doar pe aceia pe care are interesul azi să-i compare. Nu spun nici pe departe că păcatele unui părinte stalinist dur şi pro-sovietic din anii ‘50 se transferă asupra copilului, devenit azi un anticomunist respectabil. Dl Leonte Tismăneanu era un om, dl Vladimir
