Orice tânăr ar trebui să aleagă unde doreşte să trăiască şi dacă nu găseşte convenabil aranjamentul socio-politic din ţara de origine, atunci ar trebui să fie liber să plece în altă parte. Ideea, intuită cu perspicacitate de filozoful francez Jean-Jacques Rousseau, acum 230 de ani, se menţine în actualitate.
Valurile migraţiei se află sub directa influenţă a politicilor internaţionale permisive în ceea ce priveşte mobilitatea umană, dar confirmă faptul că fenomenul este mai mult o exprimare a necesităţii, decât a alegerii. Emigrarea, fie că este forţată sau aleasă, rămâne o caracteristică determinantă a societăţii de azi.
Mulţi dintre românii plecaţi în străinătate sunt de părere că, odată făcut acest pas, atitudinea emigranţilor faţă de ţara natală schimbă valori şi sensibilizează modul în care sunt percepute realităţile naţionale. Dorul de ţară, de familie, de limbă sau de obiceiurile tradiţionale, impresionează, la un alt nivel, românul emigrat, în comparaţie cu cel din ţară. Majoritatea se lasă descrisă de aceste emoţii. Alţii, însă, preferă asimilarea în noua societate în care emigrează şi aleg să uite de origini.
Ziua Naţională pe Internet
Un român, stabilit în Detroit-Michigan, a trimis un e-mail, pe adresa redacţiei, în care a relatat despre un 1 decembrie peste Ocean. Sorin Olăriu a precizat că la manifestarea organizată în acest an au participat aproape 500 de români, stabiliţi în Michigan.
"Emblematică pentru această manifestare mi s-a părut această poză, a unei fetiţe românce născută în SUA, care ţine în mânuţă tricolorul. A stat pe scenă minute bune, în faţa soliştilor de muzică populară românească. Era uimită. Era pentru prima dată când vedea aşa ceva, pentru prima oară când asculta muzica în limba părinţilor ei. S-au ţinut discursuri despre însemnătatea Marii Uniri a tuturor români