Cu câteva zile înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale, simt nevoia să explic cititorilor mei votul pe care îl voi depune în urnă.
Voi vota cu Traian Băsescu şi încă fără niciun fel de ezitare. Ceea ce nu înseamnă că îl văd pe Traian Băsescu ca pe un cavaler imaculat al dreptăţii. Actualul preşedinte a greşit adesea, de exemplu, aducând în jurul său oameni de rea calitate, compromiţându-se prin nepotism, exprimându-se nu o dată fără perdea şi insultător, învrăjbind fără motiv oameni care i-ar fi putut rămâne alături. Mai rău, a făcut erori tactice importante, cum ar fi înglobarea PLD-ului în PD sau aceea că, după ce a adus PSD la guvernare în 2008 (gest îndrăzneţ, destinat ieşirii din izolarea politică), a permis unor capete înfiebântate şi seci din PD-L să se scuture prea uşor şi într-un moment nepotrivit de aliaţi, subestimând grav reacţia PSD. În general, a fost lipsit de diplomaţie, preferând, chiar şi atunci când nu era cazul, atacurile frontale unor mişcări prin învăluire.
Băsescu trebuie totuşi comparat cu ceilalţi politicieni români de azi, şi nu cu un ideal de neaflat încă. Aşadar, voi vota cu Băsescu, pentru că:
1. Are aproape toată lumea (partidele, în afara PD-L, 80% din media de influenţă, mogulii) împotrivă. Această coalizare generală (unde se întâlnesc PRM şi UDMR) ar fi legitimă, numai dacă, într-adevăr, Băsescu ar fi un dictator sinistru, aşa cum e descris uneori. Or, nicio acţiune efectivă de până acum nu indică nici pe departe asemenea veleităţi ori un comportament dincolo de limitele Constituţiei. Niciodată presa n-a fost mai liberă în România, liberă să-l atace sistematic şi continuu pe şeful statului. În consecinţă, înseamnă că ura pe care i-o poartă o bună parte a clasei politice, care a mers până la încercarea de a-l demite în 2007, se explică, cel mai plauzibil, prin refuzul preşedintelui de a juca după regulil
