Unul dintre cele două aparate de termoviziune s-a defectat, iar celălalt e folosit doar la razii. Poliţiştii de frontieră botoşăneni muncesc în aceleaşi condiţii ca în urmă cu 30 de ani. Aparatele de termoviziune sunt necesare pentru că „bat“ pe distanţă mare şi pot detecta orice urmă de căldură.

Peste 160 de milioane de lei au fost alocaţi în ultimii trei ani pentru securizarea frontierei de est a României, devenită graniţă a Uniunii Europene după integrarea ţării noastre în comunitate. Cele mai multe dotări s-au făcut în punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Stânca-Costeşti şi în cel de la graniţa cu Ucraina, de la Racovăţ.

Numai anul trecut, în cele două vămi au ajuns 15 maşini de teren în valoare de 2 milioane de lei şi echipamente de logistică în valoare de peste 10 milioane de lei. Toate acestea ar trebui să uşureze munca poliţiştilor de frontieră şi să securizeze frontiera de est.

„Cu binoclul abia «batem» la 100 de metri“

Lucrurile nu stau deloc aşa. Cele două aparate de termoviziune, în valoare de 400.000 de euro, care „bat“ la patru kilometri distanţă şi care pot detecta orice urmă de căldură ar trebui folosite pe timp de noapte, dar au devenit piese de muzeu. Unul s-a defectat, iar celălalt este folosit în misiunile speciale, precum raziile, sau este prezentat publicului la diverse festivităţi organizate de Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF).

„Camerele au fost proiectate să funcţioneze în parametrii meteo-climatici din Marea Britanie şi de aceea au fost probleme de adaptare la condiţiile climatice de la noi. Cei de pe frontieră au totuşi aparatele de vedere pe timp de noapte, care compensează lipsa termoviziunii“, a spus inspectorul Minodora Răcnea, purtătorul de cuvânt al IJPF Botoşani. În ciuda investiţiilor făcute de Uniunea Europeană prin fonduri Phare, pol