- Politic - nr. 430 / 2 Decembrie, 2009 Pentru a 91-a oara, clopotul cel mare din Catedrala Reintregirii Nemului, de la Alba Iulia, cu dangat trimis spre departari, a chemat romanii, precum in acel 1 Decembrie 1918, spre locul Marii Uniri, "la Meca noastra, in Ardeal". Din toate colturile Romaniei, cei cu dor de Alba Iulia in suflet au raspuns chemarii, mergand la marea sarbatoare. Sub acelasi dangat al clopotului, a mai ajuns o data pana la noi rugaciunea primului Patriarh al Romaniei, Elie Miron Cristea, cu adanca dragoste de neam si de tara, luptator pentru propasirea Romaniei, mare personalitate a timpului, care, dupa slujba religioasa, si-a inceput predica astfel: "Doamne, Tu ai vazut stramtorarea parintilor nostri,/ Si ai auzit strigarea lor./ Caci se facusera ei ca floarea de bruma/ Si plecat spre pulbere era sufletul lor,/ Si trupul lor lipit de pamant." De la Chisinau la Alba Iulia, a rasunat cantecul "Trei culori", cantat odinioara de Doina si Ion Aldea Teodorovici: "Straine pofte ne-au rapit,/ Cand via dulce, cand ogorul,/ Dar nimeni nu a izbutit/ Din piept sa smulga Tricolorul./ Sub a lui panza cu dreptatea/ Mai strans uneasca-se poporul./ Sus, cat mai sus, latinitatea!/ Sus inima si Tricolorul!// Trei culori si-o singura iubire,/ romaneasca./ Trei culori si-o singura vorbire,/ romaneasca./ Trei culori si-o singura credinta,/ romaneasca./ Trei culori si-o singura fiinta,/ romaneasca." Din pacate, de 1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei, Tricolorul nu s-a prea vazut, prin balcoanele sau pe la ferestrele caselor. Ne stapanesc, deopotriva, dezbinarea, dihonia, "blestemul dezunirii"! Pacat! Ar fi unul dintre motivele pentru care sa ne amintim cuvintele domnului Alexandru Ioan Cuza, dornic sa coaguleze energiile natiunii: "Steagul este Romania, acest pamant binecuvantat al patriei, stropit cu sangele strabunilor nostri si imbelsugat cu sudoarea muncitorului