Zeci de munţi de rumeguş s-au înălţat în zona Munţilor Călimani fără ca autorităţile din judeţul Harghita să ia vreo măsură pentru a stopa poluarea. În timp ce şeful Gărzii de Mediu din Harghita susţine că nu există rumeguş, prefectul îl contrazice. Mai mult, rumeguşul nu poate fi depozitat pe pământ sau în apropierea apelor curgătoare, fiind foarte toxic. Munţii de rumeguş sunt rezultatul defrişărilor ilegale, realizate cu acordul tacit al autorităţilor locale. De la poliţişti până la primari.

Zilnic, zeci de arbori cad sub drujbele localnicilor din comuna harghiteană Bilbor, aflată în inima Munţilor Călimani. Camioanele pline cu lemn străbat drumurile pline de noroi ale comunei, dar autorităţile se fac că nu le văd. În urma tăierilor ilegale din Bilbor au răsărit zeci de munţi de rumeguş care s-au înălţat pe drumurile publice sau pe malul pârâului Bistricioara.

Nici drumurile din localitate nu arată prea bine, pentru că de abia în pragul campaniei electorale autorităţile au început să repare Drumul judeţean 174 A. Celălalt drum, 174 B, care străbate localitatea, arată ca un drum forestier, deşi figurează pe hartă ca drum judeţean, fiind folosit exclusiv de gaterişti. De-o parte şi de cealaltă a drumului se pot observa stive de buşteni, marcaţi însă cu iniţialele celor care au defrişat pădurea. Reprezentanţii statului în judeţ se declară neputincioşi în faţa dezastrului ecologic, în timp ce poliţiştii din Bilbor sunt preocupaţi să îşi construiască vilele.

MUNŢII DE RUMEGUŞ

Localitatea Bilbor a prins viaţă în urmă cu aproximativ 300 de ani, când o mână de haiduci, în special tâlhari şi fugari din armata imperială, sătui de biruri, au decis să îşi organizeze tabăra în pădurea nesfârşită dintre Ardeal şi Bucovina. Dar, în zilele noastre, o mână de oameni agreaţi de autorităţile locale şi judeţene taie în neştire pădurea. Pa