Mihail Gorbaciov intrase în zodia întâlnirilor istorice. La 1 decembrie 1989, cu o zi înainte să dezbată problemele internaţionale cu George Bush, la Malta, liderul sovietic l-a vizitat pe Papa Ioan Paul al II-lea. Întrevederea s-a desfăşurat la Vatican. S-a ajuns atunci la un acord privind stabilirea de relaţii diplomatice între URSS şi Sfântul Scaun, prin trimiterea de reprezentanţi permanenţi.
Cei doi lideri de origine slavă au vorbit despre pace, perestroika şi drepturi religioase. Noua orientare politică sovietică, de deschidere spre reforme, găsise sprijin la Înaltul Pontif. Se rugase, după cum mărturisise oaspetelui, pentru reuşita perestroikăi. Europa "trebuie să respire cu amândoi plămânii săi", a spus apoi Papa, în cadrul întrevederii, referindu-se la cele două sisteme, capitalism şi socialism.
Mandatul lui Gorbaciov în fruntea URSS schimbase natura relaţiilor cu Vaticanul. Cardinalul Casaroli, secretar de stat, adeptul unui "Ostpolitik" (politici estice) în materie religioasă, participase, în urmă cu un an, la Moscova, la festivităţile de celebrare a 1000 de ani de la creştinarea ruşilor. A convorbit atunci timp de 90 de minute cu şeful de la Kremlin despre dificultăţile catolicilor din prima "patrie a socialismului".
Printr-un gest de bunăvoinţă, Gorbaciov a reinstalat în funcţie doi episcopi catolici lituanieni exilaţi. Pentru prima oară, în 1989, bieloruşii au primit şi ei un episcop catolic. A urmat apoi "pelerinajul" lui Gorbaciov la Vatican. Era un alt gest de normalizare a relaţiilor URSS-ului cu lumea necomunistă. Dar şi cu proprii cetăţeni, de vreme ce, potrivit unui sondaj efectuat în epocă, peste 40% dintre sovietici credeau în Dumnezeu. Şapte decenii de ateism nu fuseseră de ajuns pentru a slăbi credinţa oamenilor, fie ei ortodocşi, catolici, musulmani sau baptişti.
MAI MULTE DREPT
