Un grup de foşti redactori ai radioului care a exasperat regimul lui Ceauşescu vor să aducă în ţară arhiva digitalizată a emisiunilor, prin campania „Europa Liberă, aici”.
Emisiunile care au făcut istorie în anii dictaturii şi au schimbat, de la distanţă, destinele celor rămaşi în ţară, ar putea fi ascultate din nou în România.
Pe 1 decembrie, un grup de foşti redactori şi colaboratori ai Europei Libere au pornit campania de strângere de fonduri „Europa Liberă, aici”, pentru a putea digitaliza şi aduce în ţară o copie a arhivei emisiunilor redacţiei în limba română.
Printre iniţiatorii campaniei se numără Liviu Tofan, Mircea Carp, Nestor Rateş, Gelu Ionescu, N. C. Munteanu, Emil Hurezeanu şi Ioana Măgură Bernard.
Peste 3.500 de benzi de magnetofon
În acest moment, înregistrările sunt depozitate la Institutul Hoover al Universităţii din Stanford, California.
„Mulţi dintre noi am păstrat emisiuni anume, dar aici e vorba de un volum imens de texte şi materiale audio care trebuie digitalizat şi transferat în România. De la Hoover Institution ar urma să fie aduse 600.000 de texte ale emisiunilor - pentru că erau înregistrate, textele erau pregătite în avans - şi circa 3.500-4.000 de benzi de magnetofon”, explică Liviu Tofan, directorul In stitutului Român de Istorie Recentă (IRIR) şi fost redactor al Europei Libere.
La Institutul Hoover se află, de altfel, una dintre cele mai mari arhive audio din lume, circa 80.000 dintre înregistrări fiind emisiuni ale redacţiilor ţărilor de dincolo de Cortina de Fier.
Digitalizarea costă 300.000 de euro
Doar procesarea materialelor audio ar costa în jur de 300.000 de euro.
„Digitalizarea nu e o tehnică foarte specială, s-ar putea face parţial în România, parţial în SUA sau în unele ţări din Europa şi ar dura
