Organizarea unor confruntări directe, televizate, între principalii candidaţi la preşedinţie a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale campaniei electorale. Şicanele reciproce ale celor din staff-urile de campanie, orgoliile şi temerile prezindenţiabililor au făcut ca, până la urmă, să existe doar trei întâlniri importante: una la Cluj, între Băsescu şi Antonescu, una la Bucureşti, la care, pe lângă cei doi, a participat şi Geoană, şi „marea finală”

Organizarea unor confruntări directe, televizate, între principalii candidaţi la preşedinţie a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale campaniei electorale. Şicanele reciproce ale celor din staff-urile de campanie, orgoliile şi temerile prezindenţiabililor au făcut ca, până la urmă, să existe doar trei întâlniri importante: una la Cluj, între Băsescu şi Antonescu, una la Bucureşti, la care, pe lângă cei doi, a participat şi Geoană, şi „marea finală”, între finaliştii cursei pentru Cotroceni, Traian Băsescu şi Mircea Geoană.

Tema dezbaterilor televizate între marii favoriţi la scrutinul prezidenţial a apărut înainte de 15 noiembrie, după ce Mircea Geoană îl atacase voalat pe Traian Băsescu invocând faptul că ar evita confruntările directe. Reacţia lui Băsescu a fost promptă: l-a invitat pe candidatul PSD la o întâlnire de urgenţă la Cluj-Napoca, pentru data de 14 noiembrie. Geoană a declinat, însă, întâlnirea de la Cluj, care s-a rezumat, în cele din urmă, la un duel între Băsescu şi Antonescu, moderat de jurnalistul Mihnea Măruţă.

După mai multe runde de negociere eşuate, în care staffurile de campanie nu s-au înţeles asupra formatului dezbaterii - cu trei, cu cinci sau cu şapte candidaţi - marea întâlnire de dinainte de primul tur s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului, pe 20 noiembrie. Au participat Băsescu, Geoană şi Antonescu, spre nemulţumirea prezidenţiabililor cu şanse mai m