Ionuţ Stănescu: „La mijlocul anilor 1940, Walter Paepke, un industriaş din Chicago, a fost adus de nevastă într-un orăşel de munte ale cărui peisaje superbe conservau, de-a valma, ruinele epocii miniere, cicatricele celui de-al Doilea Război Mondial şi melancolia unei populaţii care credea că nu mai poate să facă nimic de folos pe lumea asta”.

Orăşelul se numea Aspen şi se găsea pe valea unuia dintre afluenţii râului Colorado. Paepke a iubit locul de cum l-a văzut şi, câţiva ani mai târziu, a organizat aici aniversarea internaţională a 200 de ani de la naşterea lui Goethe.

Evenimentul, la care au răspuns cu prezenţa Ortega Y Gasset şi Albert Schweitzer, a legitimat înfiinţarea institutului de dezbateri Aspen şi a reprezentat suflul de care o aşezare pustie avea nevoie ca să renască. Astăzi, este una dintre staţiunile de lux ale SUA şi un refugiu preferat al actorilor de la Hollywood.

La începutul anilor 2000, John Rakolta Jr., un industriaş din Detroit, numit de puţin timp consul onorific al României, a venit în ţara bunicilor săi ca să facă afaceri. Nu a venit singur, ci alături de vărul Mihaelei Geoană, Gheorghe Barba.

Vânzarea fabricilor comuniste era în toi, întreaga Românie se transformase în marfa unei consignaţii. Rakolta a cumpărat o uzină care stătea pe 14 hectare în Sinaia şi l-a lăsat pe Barba să mimeze managementul acesteia. Vărul Mihaelei Geoană a petrecut şase ani în fruntea unei întreprinderi care a falimentat la ralanti.

Fabrica a fost tăiată felii şi vândută la kilogram, secţiile au fost închise una după alta, finanţarea unui club sportiv oprită, iar salariile muncitorilor ţinute la limita inacceptabilului. Nevoiţi să-şi abandoneze locurile de muncă, sute de oameni au părăsit oraşul în care se născuseră ori s-au resemnat să îmbrace livreaua lucrătorilor din baruri şi restaurante.