Legile care reglementeaza functionarea administratiei locale si incompatibilitatile functiilor publice nu prevad vreo metoda care i-ar permite lui Klaus Iohannis sa isi pastreze timp de 6 luni si mandatul de primar, si pe cel de premier. Prim-ministrul sustinut de coalitia PSD-PNL dupa alegerile prezidentiale a declarat ca isi doreste o astfel de dispensa de la legislatia in vigoare, pentru a avea "o cale onorabila de iesire" dintr-o alaturare PSD-PNL care ar putea "sa nu functioneze". Specialistii spun ca, daca va fi desemnat premier, Iohannis ar urma sa aiba la dispozitie maximum 15 zile sa aleaga intre cele doua functii. O perioada mai mare ar fi posibila doar prin modificarea legii sau prin ordonanta de urgenta, scenariu respins insa categoric de primarul Sibiului, dar agreat public de liberali.

Iohannis sustine ca se bazeaza pe "un paragraf de lege care permite astfel de exceptii". Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului de Politici Publice, ne-a declarat insa ca "nu exista nimic de acest fel in legile actuale". Specialistul ne-a explicat ca dorinta lui Iohannis putea fi acceptata doar pe vremea fostului premier al Conventiei Democrate Victor Ciorbea, cand legislatia nu reglementa insa astfel de situatii. Laura stefan, experta anticoruptie a Societatii Academice Romane, ne-a explicat ca Legea 161/2003, privind incompatibilitatile functiilor publice, il obliga fara ocol pe Iohannis sa se decida in maximum 15 zile daca vrea primar la Sibiu sau premier la Bucuresti.

Klaus Johannis, premierul sustinut de coalitia PSD-PNL dupa alegerile prezidentiale, a declarat ca vrea sa-si pastreze si mandatul de primar, timp de pana la jumatate de an, in paralel cu exercitarea functiei de prim-ministru. Acest lucru nu este insa permis de legile in vigoare privind administratia publica si locala, iar legea care stabileste incompatibilitatile