La un an după încheierea studiilor, doar o treime dintre absolvenţii care nu au lucrat încă de pe băncile şcolii reuşiseră să se angajeze, cei mai mulţi dintre aceştia fiind absolvenţi de studii superioare. Sursa: Adrian Scutariu

Potrivit unei anchete derulată de INS asupra forţei de muncă în rândul tinerilor derulate în trimestrul al doilea, tinerii cu un nivel scăzut de instruire şi-au găsit cel mai greu un loc de muncă, rata de ocupare fiind de 14,6%. În schimb, indicele era de 61% în cazul absolvenţilor de studii superioare şi de 35% în cazul celor cu studii medii.

De asemenea, tinerii de la oraş au mai multe şanse de a-şi găsi un loc de muncă, rata de ocupare fiind în rândul acestora de 39,6%, faţă de 26,3% în cazul celor de la sate.

INS a chestionat 5,9 milioane de tineri, din care mai mult de jumătate locuiau în mediul urban. De asemenea, ponderea celor cu vârsta între 25-34 de ani a fost de 52,2%, cei mai mulţi repondenţi fiind femei.

Aproape 3,7 milioane de tineri chestionaţi, cu vârsta între 15 şi 34 ani obţinuseră o diplomă de studii de nivel cel puţin mediu.

Ancheta INS a relevat faptul că, pe măsură ce înaintează în vârstă, din ce în ce mai mulţi tineri îşi găsesc un loc de muncă. Însă, participarea la educaţie este invers proporţională. Astfel, în rândul tinerilor cu vârste de 30-34 de ani, rata de ocupare 87,7%, în vreme ce rata de participare la educaţie se plasa la doar 2,1%.

Exemplul de acasă

De asemenea, doar 1,3% dintre tineri şi-au încetat studiile prin abandon şcolar sau exmatriculare, vârsta medie la care aceştia au părăsit sistemul naţional de educaţie fiind de 17,8 ani. Dacă tinerii din mediul urban părăsesc băncile şcolii la 19,2 ani, cei de la ţară renunţă la educaţie, în medie, la 16,2 ani.

Ancheta INS arată şi că tinerii le calcă pe urme