Prima duminică din decembrie era prima din şirul "Zilelor filmului la sate". Linia ar fi trebuit trasă la 31 ianuarie 1990. S-a încheiat mai devreme, din motive obiective. Ambasadorul Mongoliei i-a vizitat pe locuitorii localităţii Gurbăneşti din judeţul Călăraşi. În comuna Cristian au defilat cele mai reuşite patrupede din rasa Ciobănesc românesc. Radu Duda, actor al Teatrului Naţional din Iaşi, juca în faţa spectatorilor clujeni. La Codlea, 15 fanfare s-au întrecut într-o competiţie de gen.
"ZILELE FILMULUI LA SATE"
Era deja a 33-a încercare de iniţiere a sătenilor în tainele celei de-a şaptea arte, pusă sub "pălăria" Festivalului Naţional "Cântarea României".
După o socoteală simplă, rezultă că ediţia inaugurală fusese cândva, în 1956, pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Şi că "manifestarea" era cu vreo două decenii mai "bătrână" decât Festivalul, ajuns în toamna lui 1989 abia la a opta ediţie. Dar ce mai contau logica şi cronologia, de vreme ce toate ideile bune îi veniseră lui Ceauşescu, şi cu toatele fuseseră puse-n practică sub atenta lui îndrumare? În principiu, Întreprinderile Cinematografice duceau prin satele fiecărui judeţ pelicule, şi le rulau la cămine culturale, şcoli şi prin orişice spaţiu se mai putea improviza o "sală de cinematograf". Sigur că spectatorii se dădeau în vânt mai degrabă după producţii indiene gen "Lanţul amintirilor", "O floare şi doi grădinari" şi altele asemenea.
Şi primele văzute vreodată, pentru unii dintre ei. Teoretic, scopul acţiunii gravita în zona ideologicului. Dar câţi dintre săteni vor fi realizat în bezna cinematografului improvizat că asistă la "creşterea contribuţiei specifice filmului la ridicarea nivelului general de cunoaştere, la educarea multilaterală a cetăţenilor de toate vârstele"?
ÎN SUNET DE FANFARĂ
La Casa de Cultură din Codlea debuta faza d