- Cultural - nr. 431 / 3 Decembrie, 2009 Critica romaneasca de azi este locul de intalnire al unor tipologii diverse; de la criticii temperamentali, stapaniti de patimi si de reactii mai mult sau mai putin indreptatite, la cei cu manifestari ponderate, de o anumita neutralitate a dictiunii, care, fara a fi a-reactivi, nu tin in mod special sa frapeze constiintele prin virulenta, prin asumare emotionala vehementa a unei optiuni estetice. Cornel Moraru face parte din aceasta din urma categorie, a criticilor cu dictiune temperanta, cu o structura fundamental dialogica, dictata de echilibrul enuntului si al aprecierii. Nimic strident, in comportament, in stil critic, in existenta diurna. Civilitatea omului se implineste, in mod natural, in civilitatea frazei. Tactul, masura, intuitia prompta a valorilor, vocatia comunicarii ideilor _ sunt doar cateva dintre trasaturile distinctive ce ar putea alcatui un posibil si sumar portret al criticului literar de la "Vatra". Alaturi de solitudinea pe care o cultiva fara ostentatie, intarita de independenta sa fata de gruparile si generatiile literare. De altfel, Cornel Moraru a fost unul dintre protagonistii constructiei si reconstructiei revistei "Vatra", prin echilibrul, spiritul democratic, vocatia comunicarii ideatice si cultura dialogului pe care le-a cultivat in relatiile cu subordonatii sai, redactorii publicatiei targumuresene. Urmarind deopotriva semnele realului si credibilitatea literaturii, demersul critic al lui Cornel Moraru are drept reper constitutiv fundamental nevoia imperioasa de intelegere empatica a textului literar, lectura fiind privita ca "participare afectiva si asumare deplina". Simplitatea si transparenta stilistica a textelor critice ale lui Cornel Moraru se intalneste cu regimul austeritatii si al conciziei, ce face parte dintr-o strategie a intelegerii si dialogului cu structurile operei literare. IUL