Ca sa nu-l ajute pe Traian Basescu sa-l faca franjuri, Mircea Geoana ar fi putut sa-si insuseasca o smecherie simpla, avocateasca, care tine de fiecare data: decredibilizarea.
Ajutata de alta, la indemana oricarui om cu pretentii de sef de stat, care spune ca distanta cea mai mica dintre doua puncte este linia dreapta. Pe limbaj de politician, adevarul, ca sa gasesc o gluma.
Dar presedintele PSD a ales sa-si pastreze linia de om aplecat spre solutii la marile probleme sociale, pe care nu le-a numit (dar amanuntul se pierde), a imprumutat putin din discursul agresiv al lui Crin Antonescu, care nu-i vine bine, si s-a culcat pe voturile PNL. Spre care a tintit adversarul sau, pentru ca aceasta a fost scopul lui Traian Basescu.
In momentul socotit de multi drept glont de argint, episodul Vantu, Geoana a preferat distanta cea mai lunga dintre doua puncte.
In loc sa admita ca s-a intalnit noaptea cu mogulul, pentru ca putea deduce ca aceasta va reprezenta o salva de tun (stirea aparuse deja pe piata, o asemenea eroare prosteasca nu mai putea fi ascunsa), s-a balbait. Putea insa sa se foloseasca de moment pentru a spune ceea ce a dezvaluit Vantu, si anume ca in 5 ani s-a intalnit cu Traian Basescu de cateva ori. Informatia ar fi ajuns la milioane de romani care s-au uitat la dezbatere, dar nu si la emisiunea de la Realitatea TV unde mogulul a facut marturisirea.
Geoana ar fi obtinut decredibilizarea pilonului central al campaniei adversarului, si anume acuzatia acestuia ca liderul PSD a promis tripletei oligarhilor transformarea in SRL a ceea ce a mai ramas din tara. Ar fi avut caderea sa-l intrebe cu ce obraz il acuza de pact cu diavolii, de vreme ce a solicitat sprijinul lui Sorin Ovidiu Vantu acum 4 ani.
Dar n-a facut-o, pentru ca nu are exercitiul retoricii pe muchie de cutit.
Mai mult decat atat, a