Cuişoarele sunt florile unui arbore exotic din familia mirtului, care creşte în mod spontan în Asia şi Africa. Florile se culeg în perioada îmbobocirii şi se usucă înainte de a fi folosite în gastronomie sau medicină naturistă.

În ţara noastră, cuişoarele sunt cunoscute mai degrabă pentru întrebuinţările culinare decât pentru proprietăţile tămăduitoare.

Pe vremuri, cuişoarele erau mestecate pentru a împrospăta respiraţia. Erau la mare căutare şi, alături de alte mirodenii, valorau uneori mai mult decât aurul. Astăzi, aproape în orice bucătărie modernă se găsesc cuişoare. Gospodinele le folosesc pentru a aromatiza prăjiturile, sosurile şi vinul fiert.

Uleiurile naturale extrase din cuişoare sunt folosite în aromoterapie.

Alcoolismul se trata în China cu cuişoare

Cuişoarele au proprietăţi antiseptice şi anestezice care le recomandă în tratamentul durerilor dentare. Inhalarea fumului produs prin arderea acestei mirodenii ameliorează simptomele astmului bronşic şi distruge bacteriile pneumococice. Toate aceste proprietăţi sunt date de prezenţa în compoziţia cuişoarelor a eugenolului, substanţă folosită şi în cabinetele stomatologice. Uleiul natural de cuişoare se foloseşte ca tratament împotriva viruşilor şi infecţiilor produse de bacterii. În plus, o picătură de ulei de cuişoare adăugată în paharul cu apă are proprietăţi antivomitive, iar infuzia din praf de cuişoare opreşte greaţa.

În China există o credinţă populară care spune că înghiţirea cuişoarelor, fără a fi mestecate, îi ajută pe alcoolici să renunţe la dependenţă, eliminând practic dorinţa de a consuma băuturi alcoolice. Tot în China, cuişoarele se folosesc cu eficienţă în tratarea indigestiei, diareei, herniei, micozelor şi pentru eliminarea viermilor intestinali.

Cercetătorii japonezi au descoperit recent că, asemenea multor mirodenii, cuişoarele conţin antioxi